- Cum am ajuns unde sunt si cum ajung unde vreau sa fiu ?
Cap 1.
Alegerea este o iluzie. Pot sa aleg numai atunci cand sunt derutat. Cand stiu precis, nu exista alegere.
Gandurile constiente ne vin din subconstient.
Cap 4 .
Eul real paleste in comparatie cu eul ideal. Eul ideal est adeseori o constructie a societatii.
Eul cuvenit difera de eul ideal, in sensul ca multe dintre sintagmele 's-ar cuveni' nu ne apartin, apartin culturii, societatii noastre - dar, in strafundul nostru, nu le recunoastem.
Eul real e rareori adevaratul eu real.
Cap 5.
Prima noastra iluzie i se datoreaza limbii. Limba eticheteaza totul, si odata facuta aceasta, ceea ce este etichetat este 'diminuat', in cuvintele filozofului Kierkegaard. Substantivele sunt nume de persoane, locuri si lucruri si totusi, multe substantive se refera la lucruri care nu exista. In plus, unele substantive sunt legate de forma, nu de lucrurile insele. Sa luam cuvantul scaun. In sens platonic, scaun se refera la o forma. Cand incercam sa descriem un scaun, ne-ar putea surprinde ambiguitatile definitiilor. Nu toate scaunele au brate sau patru picioare, etc.
Combinand metodele de gandire invatate cu sensurile sau cu valorile dobantite pentru evenimente si cuvinte, ne subminam sinele firesc si devenim ceea ce este de presupun ca ar trebui sa fim - nefiresti.
Disonanta cognitiva = situatia in care ai doua vederi, opinii sau convingeri opuse, fara a-ti da seama ca se exclud reciproc. ( ex: oamenii super bogati ar trb sa plateasca mai mult impozit. Asta pana nu ajunge la noi ).
In opinia lui Korzybski, diferenta dintre sanatatea mintala si nebunie poate fi gasita in distorsiunile realitatii, care sunt de natura semantica. Tocmai acest mecanism al distorsiunilor semantice sta la baza proceselor de gandire care sunt sau devin nevrotice sau psihotice si aceasta da nastere comportamentului auto-sabotor si convingerilor auto-limitative.
Trebuie sa ne punem la indoiala propriile trairi si sentimente, daca e sa avem vreo sansa de a descoperri 'adevarul'.
Suntem foarte sugestionali.
Uneori nu vedem ceea ce ne sta in fata ochilor, din cauza strategiilor psihologice defensive si/sau a incapacitatii de a vedea ceea ce nu este deja in minte de vazut.
Cap 6.
Mecanisme de aparare perceptuala
-negarea
-formarea de fantezii (daca telurile nu pot fi atinse in lumea exterioara obiectiva, ele pot deveni o realitate perceputa intr-o lume de vis)
- introiectia (permite cuiva sa dea vina pe sine)
-izolarea ( evitarea asocierilor cu idei inrudite care produc anxietate )
- proiectia (permite cuiva sa dea vina pe altcineva)
- regresia
- refularea (cenzureaza sau interzice amintiri)
- subliminarea (inlocuirea unei forme de comportament social inacceptabil printr-un comportament acceptabil, menit sa satisfaca obiectivele - impulsurile de agresivitate sunt satisfacute prin activitati sportive)
Apararea perceptuala de baza ne arata doar ce vrem sa vedem despre noi insine si despre lumea inconjuratoare.
"Cele mai complicate realizari ale gandirii sunt posibile fara asistenta constientului' - Freud.
Chiar si sub influenta drogurilor sau a alcoolului, subconstientul retine.
La baza perceptiei noastre, sau cel putin felul in care constientizam ceea ce percepem, stau numeroase mecanici.
Cap 7.
Cercetatorii au descoperit ca incorporarea temei mortii in reclame, are drept rezultat excitarea (instinctul mortii este un concept freudian , cunoscut si sub denumirea de Thanatos, iar activitatile care par a sfida moartea sunt foarte excitante.
Cap 9.
Cand corpul intra in aparare, se instaleaza vechea anxietate si/sau depresie. Fie ca stimulul este real sau imaginar (sintetic), corpul nostru raspunde chimic.
Stimulii sintetici nu sunt aceiasi pentru toata lumea.
Toate comenzile 'fa asa', 'nu face asa' si auto-limitarile ajung in convingerile noastre subliminale. De fiecare data cand ni s-a spus ca suntem prosti, urati, grasi, nu suntem suficient de in varsta, nu suficient de isteti, mintea noastra subscontienta a inregistrat. Toate aceste note cladesc matrita in care ni se formeaza convingerile.
Imi place sa ma gandesc la obstacole ca la niste oportunitati. Si de ce nu, la urma urmei este mult mai pragmatic sa tratezi provocarile intr-o maniera pozitiva, si nu intr-una negativa.
Ne facem griji din cauza unor posibilitati pe care, poate, chiar noi le cream facandu-ne griji din cauza lor.
Cand ierti, in esenta iti anihilezi capacitatea de a da vina pe altii. Daca nu este nimic de blamat, esti raspunzator de reactia ta la stimulii exteriori. Fara blamare, ramane mai putin loc pentru furie. Cand ai putere, ramane mai putin loc pentru teama.
Cap 10.
Adevarul nu are procentaje: este ori complet fie omis.
Cap 12.
Potrivit cartii 'Biologia credintei', celulele reactioneaza la ganduri si convingeri - iar cand spunem celule, ne referim incluvis la ADN. ADN-ul poate fi "declansat" de convingere, sau altfel zis "mintea pune in miscare organismul, care pune in miscare codul genetic".
Cleve Backster si plantele sale : plantele simt si sunt constiente de ce se intampla in jur.
Ervin Laszlo - Ipoteza geniului
Cap 13.
Natura circulara a intrecerii pentru a fi in fata creeaza o lume de nesiguranta si distorsiuni atat in plan fizic, cat si mental. Potrivit R.D. Laing, conditia omului normal este una de autoalienare, insista ca omul pretinde a fi ceea ce nu este, pana cand pierde ceea ce este.
Cu frica de a nu fi luati in ras, ridiculizati, criticati sau tratati nedemn in orice alt mod, cream tocmai lucrul pe care dorim sa-l eliminam. Alegem sa combatem focul cu foc, si in final, ne trezim arzandu-ne propria demnitate, propriul potential.
Multumindu-ne sa gandim limitat, fara a incerca sa iesim din tipare, traim ca intr-o inchisoare. Zidurile inchisorii sunt teama, furia, lipsa si altele asemenea.
Convingerea este o forta puternica. Cele mai multe dintre convingerile pe care le nutrim sunt mostenite. Schimbarea convingerilor poate fi instrumentul cel mai puternic al dezvoltarii personae, dar si cel mai dificil de aplicat.
Adesea, oamenii au convingeri care se exclud reciproc. La un anumit punct al vietii, convingerile contradictorii se pun la incercare una pe alta. Aceasta disonanta fiind, in general, inconstienta, convingerea mai puternica este cea care castiga. Convingerile sunt mai puternice cand sunt asociate cu frica.
Aspectele iubirii :
O fapta buna facuta fara gandul la recompensa este un act de iubire. Un cuvant frumos este un act de iubire. O incurajare oferita la nevoie poate fi un act de iubire. Bunavointa este iubire.
Ne cladim respectul cand sporim din iubirea neconditionata. Cand sarim in ajutorul cuiva, si o facem fara sa ne gandim ce ne-ar putea iesi de aici, ne sporim valoarea proprie. Adevaratul respect de sine vine din ceea ce dam, nu din ceea ce luam. Vine din ceea ce facem, nu din ceea ce spunem. Adevaratul respect de sine cladeste caracterul, nu ego-ul.
Cap 14.
Influenta tiparelor de gandire poate fi descoperita cercetandu-ne mintea in cautarea discrepantelor sau asa numitei disonante cognitive. De ex, daca dai atentie logicii populare vehiculate astazi, descoperi ca nu e momentul sa conduci un automobil scump, si totusi cei mai multi isi doresc unul.
Daca sunteti de parere ca oamenii de succes sunt lacomi sau rau sau neaparat platiti excesiv pentru ceea ce fac, si, astfel, ar trebui supusi altor reguli, precum impozitarea suplimentara, atunci de ce v-ati mai dori sa munciti din greu pentru a va realiza? Daca visati prosperitate, cum o puteti condamna pe de o parte, cautand-o, pe de alta ? In loc sa fiti invidiosi, ar avea mai mult sens sa va ganditi 'asta imi doresc si eu'.
Consecventa convingerilor este critica, fiindca orice convingere este conectata intr-un fel sau altul la reteaua vasta a tuturor convingerilor noastre. Daca banii sunt radacina tuturor relelor din sistemul vostru de convingeri, atunci ca veti da inapoi din fata lor atunci cand se aproprie, si degeaba va intrebati de ce reusiti, in ciuda celor mai mari eforturi. Aici nu este doar o discrepanta, este autosabotaj.
Prima limitare mecanica a gandirii este felul in care suntem conectati cand este vorba despre prelucrarea informatiilor analitice. Exista difeirte circuite pentru reactia empatica si procesarea analitica. Daca sunt cuplat in reactia mea emotionala la un slogan, o imagine sau o idee, atunci procesul meu analitic nu mai functioneaza. In loc sa aplicam ratiunea argumentelor facute de cel pentru care simtim empatie, continuam sa ne bizuim pe propriile emotii.
Dezvoltarea personala este posibila doar atunci cand poti sa admiti ca te inseli, cand inveti sa pui la indoiala, cand incetezi sa accepti normele limitative pe care incearca sa ti le impuna societatea - si sa tinzi catre aparent imposibilul.
Viata este un proces de instruire. Greselile sunt lectii din care invatam.
Panteism = conceptie monoteista potrivit careia totul exista in D-zeu, singura realitate.
Dezvoltarea sau perfectionarea personala implica schimbare, iar asta poate insemna lupta. Pentru cei mai multi dintre noi, lupta este vectorul dezvoltarii. Asemenea proverbialului otel care devine mai rezistent prin calire, ne intarim in urma propriilor lupte. Astfel, lupta nu mai este un lucru rau, echivaleaza cu dezvoltare.
Cap 17.
Schimbarea presupune sa renuntam la ceva.
